Prima carte citita de la Nemira

Cei care ma cunosc stiu ca nu eram un "fan" al cartilor pana acum vreo 2 ani cand m-am decis ca este timpul sa-mi imbogatesc bagajul de cunostinte rasfoind fel si fel de cartulii. 

Asa ca, pe parcusul calatoriei mele in lumea cartilor (acum aproape un an) am intalnit una din cele mai frumoase si mai interesante carti citite pana acum, "Te iubesc", prima mea carte de la Nemira. Parca o vad si acum, o carte cu o coperta roz asa, tare simpatica, nu foarte groasa, dar nici foarte subtire (din pacate ma sperie cartile cu pagini prea multe caci risc sa ma plictisesc) , deci era o carte potrivita, iar interesul mi-a fost starnit imediat dupa ce am rasfoit-o putin (imi dau seama de calitatea unei carti doar citind printre randuri, hehe) si m-am pus pe citit.

Nu am sa uit niciodata minunata poveste de dragoste dintre cei 2 scriitori, dar nici faptul ca aceasta carte mi-a demonstrat ca "roata se intoarce" intotdeauna si o sa va spun si de ce. 

Ea, o scriitoare anonima a Parisului, el, un scriitor faimos, va dati seama cate femei avusese. Ea (Alice parca se numea) se indragosteste nebuneste de el si se regaseste in toate cartile sale, dar uimitor mi s-a parut faptul ca ceea ce barbatul isi dorea de la o femeie, de la viata (lucruri pe care le ilustra in ale sale carti) le avea chiar ea, insa Alice ii ascunsese aceste lucruri. 

Relatia lor se transforma intr-un fel de aventura, caci cei doi se despart, iar ea ramane obsedata oarecum de aceasta relatie, incercand sa afle in continuare vesti despre el, asta pana in momentul in care dupa cum spuneam, roata s-a intors, Alice devine indiferenta, iar scriitorul revine in viata ei... Lucrurile se schimbasera de aceasta data, el devenise un anonim, iar ea faimoasa, partea frumoasa a acestei aventuri este ca amandoi isi dau seama ca nu pot trai unul fara celalalt si astfel se impaca. Happy End! Intotdeauna mi-au placut finalurile fericite, hi hi.

Ceea ce am uitat sa va spun este ca la un moment dat ma regaseam in rolul lui 

Alice, scriitoare (sa zicem), indragostita (cu sigurantaaaaaa), hmmm si daca stau bine sa ma gandesc si in cazul meu roata s-a intors, va dati seama ce satisfactie am avut, nu? 

Din pacate finalul povestii mele nu a fost ca cel al cartii, dar nu mi-am pierdut optimismul, stiu ca fiecare chestie se intampla cu un motiv, iar daca trebuie sa sufar de 10000 de ori ca sa am parte de un final fericit (in dragoste bineinteles) atunci asta este, sufar si gata!

Aceasta carte mi-a fost un fel de lectie in viata si am inteles intr-un final semnificatia acestor vorbe: 

“ Cartile pot fi extrem de periculoase.
Pe cele mai bune dintre ele ar trebuie pus un avertisment
<< Atentie! Iti poate schimba viata! >> ” 

Ehm, stiti cum se spune, niciodata sa nu judecam dupa coperta pentru ca nu se stie ce se poate ascunde acolo, oamenii sunt precum cartile, trebuie doar sa avem rabdare si timp sa-i citim si sa-i descoperim ca sa punem invata ceva de la ei si de ce nu, poate avem parte si de un "happy ending". 

                                                              [Articol scris pentru SuperBlog 2012.]