Oficial mi-e dor de scoala!

Rasfoind cateva bloguri am gasit multe postari despre scoala si ceea ce m-a amuzat a fost ca toata lumea se plange de cat de greu este la scoala: teste neasteptate, ciondaneli cu colegii, "iubiri" neimpartasite, s.a.m.d. chestii tipice adolescentilor, si nu vreau sa fiu ipocrita dar pe vremea cand eram si eu la scoala ma plangeam ca ma trezeam prea devreme, ca ma durea mana de la prea mult scris, ca imi uitam referatele pe acasa, bla bla bla si imi doream sa termin odata pentru totdeauna cu invatatul. 

sursa foto: www.google.com

Recomandari de week-end

Pentru ca e vineri si vine acusica mult asteptatul week-end am zis sa va fac o recomandare in caz ca nu aveti planuri de ieseala si cred ca stiti despre ce vorbesc, hi hi, despre un film. Now you see me, ii zice si este mai mult decat extraordinar tocmai de aceea n-am de gand sa va povestesc prea multe pentru ca-si pierde farmecul, tot ce pot spune e ca am ramas cu o fraza in minte care o sa-mi fie un fel de motto pe viitor: "The closer you look the less you see." Dupa ce o sa vedeti filmul o sa va dati seama despre ce vorbesc, acum fiindca nu ma pot abtine si trebuie sa comentez vreau sa va povestesc ceva.  

Am vazut cu vreo 2 zile in urma un articol postat de Vienela ce ducea catre un filmulet in care o tipa cu masina aflata la 1 metru de trecatori s-a urcat pur si simplu pe ei (oamenii erau pe trotuar), mi s-a parut revoltator, adica, cat de proasta sa fii ca in loc de frana (sau mai stiu eu ce o fi vrut sa faca) sa apesi pe acceleratie? Cum sa faci asa ceva, serios, este un accident stupid care din pacate s-a ales cu victime si dupa ce ca nu sunt strazile sigure, acum nu mai poti merge nici pe trotuare, in ce lume traim? 

Mnu stiu cum sunt altii, dar eu cand o sa-mi iau masina probabil ca o sa merg cu 40 de la ora si sper sa ma fereasca Doamne-Doamne de neplaceri ca e urata treaba, iar ca tot am adus vorba de masini va mai fac o mica recomandare, este vorba despre un site, auto del anunturi, aruncati si pe acolo un ochisor daca va plictisiti sau sunteti in cautare de tiu-tiu, eu am inspectat piata si rezultatele sunt multumitoare, hi hi, de aici inainte om vedea ce o mai fi. 

Week-end frumos sa aveti (asa ca voi). 

Surprize, surprize!

Acum ceva timp am participat la un concurs organizat de Marius de la MucRoz in colaborare cu TshirtFactory si stiti ca mi-am dorit foarte tare sa castig asa ca dorinta mi-a fost indeplinita, hihi. Am avut mari dificultati cand a venit vorba sa aleg cu ce sa-mi personalizez tricoasul tocmai de aceea am apelat la ajutorul prietenilor mei virtuali si pana la urma am gasit ceva funny, dar si real. 

Bun, problema e ca unii au interpretat gresit mesajul de pe tricou, este de inteles treaba asta, insa daca stati sa analizati si sa suciti expresia pe alte parti o sa ajungeti sa intelegeti adevaratul mesaj al tricoului si anume: Sunt prea scumpa pentru contul tau, ma rog portofel, in sensul ca nu pot fii cumparata cu bani. Asta doar asa ca sa ma fac inteleasa, daaa?

Despre despartiri...

In sfarsit, dupa multe, dar foarte multe despartiri, unele mai mult dureroase, altele mai putin, mi-am dat seama de un lucru: oamenii nu cauta motive sa se desparta de cineva, ei cauta momentul potrivit ca sa faca asta fiindca motivele exista deja. Sa ma corectati daca gresesc, insa eu tind sa cred ca nu, ia sa vedem: cati dintre voi au continuat o relatie cu o persoana despre care erau constienti ca nu era potrivita, pana cand s-a ivit momentul oportun ca sa puna capat relatiei? Sa vedem manutele in aeeeer! 

Multi cred ca despartirile au loc pentru ca se umple paharul, ceea ce ne duce automat cu gandul la motive, dar daca stam sa ne gandim mai bine nu e vorba de cantitate ca sa zic asa, e vorba de timp, nu e vorba de cate motive s-au strans ci de cand se strang motivele respective, oamenii se amagesc singuri, isi complica viata alegand sa ramana langa persoane nepasatoare, reci... motivandu-le fiecare actiune pana la saturatie si atunci soseste clipa, care nici macar nu mai este un soc pentru cei in cauza... 

Agenda Valorilor Actuale

Pentru ca mie-mi place sa sustin oamenii, mai ales pe cei dragi cum sunt Malina, Lavinia si multi altii, azi vreau sa-mi incep saptamana frumos si anume prezentandu-va un proiect ce le apartine si cu care sper sa aiba succes in continuare pentru ca muncesc mult si merita, mai bine zis este vorba despre o revista, A.V.A. (Agenda Valorilor Actuale), aflata la numarul 6 (ati pierdut 5 numere deja, hihi) si care cuprinde o serie de colaborari cu oameni deosebiti. 

Asadar inca din primele pagini ale revistei o sa va delectati cu ganduri si trairi in ceea ce priveste prietenia, cred ca este partea mea favorita, apoi va intampina un interviu, poezii, pictura si cateva povesti minunate. Aici aveti un link unde o puteti savura: Revista A.V.A. nr.6 si apoi va astept cu o parere, da? Pana atunci pentru ca ati fost cumintei, dati-mi voie sa va servesc cu niste prajiturici in tema:

100 de lei, oua de prepelita si povesti

Domnu' Tibi a organizat un concurs la el pe blog in colaborare cu Prepelitu (sper ca am inteles bine) si are ca premiu 100 de lei, asa ca m-am gandit sa particip si eu, dat fiindca am nevoie de niste banuti pentru super-mega-ultra adidasii pe care i-am vazut la Deichmann si de care m-am indragostit, apropo, cred ca o sa-mi iau adidasi (asta referitor la articolul cu dilema) hi hi, ca doar atat imi permit finantele. Poate pe parcurs o sa-mi cumpar si cizmulitele acelea frumusele sau depinde ca poate-mi face altceva cu ochiul, oricum o sa  va arat si voua ce-mi iau pentru ca m-ati ajutat cu pareri, mwahaha.

Revenind la concurs, trebuie sa va povestesc despre beneficiile oualelor de prepelita, dar eu o sa va spun o mica povestioara despre aceste oua de prepelita si apoi va informez in legatura cu ceea ce trebuie.
Eram si eu copchila, si ca toti copilasii de pe strada mea, ai mei parinti cand venea Pastele se apucau sa vopseasca o tona de oua pentru ca eu plecam cu buzunarele ticsite pe strazi ca sa "ciocanesc".

De obicei cand zic Paste, ma gandesc la clasicele oua de gaina, insa la "ciocanit" unii mai veneau si cu oua de lemn, evident ca ne prindeam cand aveam parte de "facaturi", hi hi, asa ca ce s-a gandit o prietena? Sa vopseasca un oua de prepelita (parca tin minte ca o invatase bunica-sa), nu cred ca stiti dar ouale de prepelita sunt mai mici decat ouale de gainusa si sunt si mai tari, insa noi nu ne-am dat seama despre ce este vorba si cand am dat startul la spartul de oua fata ne-a spart pe toti si nu stiam de ce, pana cand mi-a dezvaluit marele secreeeeeeeeeeeeeeeeeet: era un ou de prepelita! Eheee, ce frumos era "pe vremuri", nu ca acum... In fine.

Zburati balonase, zburati!

Va mai amintiti de lista facuta de mine pe vara? Ei bine daca da atunci stiti ca acolo mi-au ramas o gramada de puncte nebifate printre care si unul in care imi propusesem sa leg de baloane biletele si sa le dau drumul in vazduh sa-si ia zborul (ha, ce poetica am fost). Si ce credeti voi ca s-a intamplat acum 2 zile? 

Prietena mea cea mai buna mi-a pregatit ceva special! M-a sunat la munca si mi-a spus ca vrea sa mergem la locul nostru preferat din oras fiindca vrea sa-mi faca o surpriza micuta, dar care o sa-mi placa cu siguranta, va imaginati ca eram super curioasa si abia asteptam sa termin programul ca sa vad despre ce este vorba, hi hi. Ne-am vazut, ne-am urcat in masinuta si am mers fain frumos la locsorul nostru, am vazut ca scoate din geanta niste carioci, apoi biletele, va jur ca nu ma asteptam la treaba asta, am fost atat de incantata mai ales cand am vazut si balonasele: 2 verzi, 2 albastreeeee, bineinteles ca am decis sa facem si poze ca sa imortalizam momentul si sa va arat si voua ce se mai intampla in my life.

Despre rochiile de ocazie

Hello dragilor! Daca tot am vorbit de haine in postarea trecuta, am zis ca in articolul urmator sa-mi exprim nemultumirea fata de acele chestii numite rochii de ocazie asa ca acilea sunt in toata splendoarea, hihi. N-am participat la prea multe evenimente tocmai din cauza aceasta, de fiecare data cand ieseam la cumparaturi sa-mi achizitionez rochii nu gaseam nimic pe placul meu fiindca la mine in oras e plin de magazine cu rochite impopotonate care se potrivesc doar tigancuselor, nicidecum unor ocazii asa mai speciale... 

Sa nu ma intelegeti gresit, nu vreau sa jignesc pe nimeni, va spun sincer ca mie-mi plac chestiile stralucitoare, sunt disperata chiar dupa tot ce e cu swarowski, dar asta nu inseamna ca nu am gusturi bune, adica un pic de "scristale" (cum le zic eu) nu strica, insa in cantitati micute sau cu bun gust, nu am dreptate? 

V-as da un exemplu de "asa nu" ca sa intelegeti mai bine despre ce vorbesc, insa cred ca stiti si voi, asadar o sa va dau exemple de "asa da" pentru ca e mai placut ochiului, hehe.

Cum se fac pozele artistice?

Cine ma are ca prietena pe Facebook a observat probabil ca-mi place sa ma pozez, dar nu oricum, ci mai artistic asa, insa problema este ca eu nu am cu ce sa fac poze. Aproape toate fotografiile de pe profilul meu sunt facute cu camera telefonului si am incercat de foarte multe ori sa-mi fac si eu poze din alea ca ale tipelor de pe tumblr, zau ca sunt uimitoare, dar niiiiimic, nu-mi ies si pace, cine stie, probabil nu ma ajuta fata, hi hi. 

sursa foto: www.tumblr.com

Motanica incaltata

Am revenit la o dilema din trecut si anume: adidasi sau pantofi? Stiu ca pentru baieti nu e o problema atat de delicata, dar pentru noi fetele este! Ati vazut cum suntem noi, avem dulapioare (dulapioaie poate, hahaa) ticsite cu haine, pantofi, accesorii si mai stiu eu ce si cand vrem sa plecam undeva si trebuie sa ne pregatim ne mataim o jumatate de ora ca nu avem cu ce sa ne imbracam, apoi incercam 10000 de combinatii posibile cu hainele si in final alegem prima combinatie care ne-a venit in minte, de fapt in cazul asta nu stiu daca toate fetele fac la fel, dar eu cam asa patesc, hihi. 

Si de ce spuneam ca am dilema? Ei bine acum fac parte si din clasa muncitoare si stiti ca am inceput sa imi schimb stilul vestimentar, nu am mai incaltat adidasi pana acum 3 saptamani prin oras, poate doar la alergat, deci... Ideea este ca nu stiu ce sa fac, cu pantofii clar o sa-mi rup picioarele, sa stai 10 ore in picioare pe tocuri nu e tocmai o placere, insa adidasi, mmmmmmmmda, poate doar adidasi cu platforme ca in rest... As mai avea o varianta, ghetute. Am facut niste sapaturi pe Google cautand pantofi dama eleganti si cizme dama pentru toamna si am dat de Miniprix, aproape ca uitasem de site-ul acesta, il stiu din liceu de cand mi-am comandat niste sandalute si o geanta, sa stiti ca au produse de calitate si ieftine si eu as zice ca merita sa aruncati si voi o privire dar nu inainte sa va arat despre ce ghete vorbeam:

sursa foto: www,miniprix.ro

De unde stii ca e "The ONE" ?

Din punctul meu de vedere nu ai de unde sa stii, am auzit fel si fel de povesti cum ca atunci cand o sa-l vezi o sa-ti dai seama, dar nu e cumva doar in mintea noastra toata treaba asta? Adica cel putin eu la un moment dat am avut impresia cu vreo trei tipi ca is "The ONE" si niciunul nu s-a dovedit a fi, hmmm, si nu sunt singura, o prietena era chiar foarte sigura pe ea ca aia e, ca l-a gasit, dar relatia nu a tinut si s-au despartit, deci ce s-a intamplat cu "Alesul" ?

sursa foto: www.tumblr.com

Dar vreti sa va spun ce stiu? Ceea ce stiu e ca astea sunt povesti care sa ii faca pe oamenii singuri sa se simta mai bine, bineinteles ca aceste povesti sunt spuse de persoane care deja si-au gasit pe cineva cine-stie-cum si care se cred in masura sa dea sfaturi gen: "Lasa ca vine si al tau/a ta cand nici macar nu te astepti!", "Ce-i al tau e pus deoparte!", bla bla-uri din astea carora eu nu le mai dau crezare sa va spun si de ce.

Renuntasem sa mai caut ceva, nu ma mai asteptam sa gasesc ceva bun cum s-ar zice si totusi am dat peste un tip, la inceput a fost totul ok, fericire, fluturasi in stomac, speranta in suflet, dar pe parcurs relatia s-a transformat intr-un cosmar, certuri, gelozii... Nimic din ce v-ati imagina ca se poate intampla cu "Alesul", nu? Evident ca ne-am despartit, parca am simtit de la inceput ca nu e bine si totusi manata de stupida idee ca l-am gasit cand nu ma asteptam am facut compromisuri... si tot eu am iesit sifonata, ca el baiatu' si-a pus coada pe spinare, mi-a bagat placa ca e egoist si ca se gandeste doar la el si ca n-o sa mearga, atat! Simplu ca "buna ziua"! Cel putin tipu' a fost sincer, nu? Imi plac "Alesii" astia, zau! 

Liste, job-uri, alergat, rochite, vara...

Ehe, s-a dus si vara asta, si dupa cum stiti eu mi-am facut o listuta cu lucruri de facut, dar vreau sa va spun ca parca de la inceput am facut lista cu teama ca n-o sa fac multe din chestiile respective si chiar asa a si fost, poate nu le-am facut din neglijenta, lene sau mai stiu eu ce, dar stiu ca nu le-am facut si ca nu-mi place treaba asta... Asadar sa va arat listuta cu punctele bifate, dupa cum spuneam stau destul de prost fiindca as fi putut sa fac multe si am lasat-o balta, ca de exemplu primul puncticel: sa fac in fiecare zi de vara o poza, so easy si nuuuuuuu, am inceput sa fac la inceputul verii, insa am abandonat prin iulie cand deja se intamplau tot felul de chestii in viata mea si am simtit nevoia sa iau o pauza...

Cum sa omori un om pentru un telefon?

Am uitat sa va spun ca acum cateva zile a venit la noi un nene si ne-a cerut seria unui telefon ce ii apartinea mamei sale pentru ca ii trebuia la politie, vreti sa stiti si de ce? Deeci, omul a venit pe la pranz, iar mama lui a fost ucisa pe strada fix in noaptea precedenta, mai bine zis a fost talharita si apoi batuta pana a murit saraca, si toate astea peste strada de blocui ei, de catre un minor (asa se presupune) in jurul orei 22:00, femeia s-a dus pana la magazin... 

Va jur ca am ramas masca pur si simplu, aveam impresia ca nenea asta povesteste o scena dintr-un film, nu mi-am imaginat niciodata ca la mine in oras se poate intampla asa ceva, adica, imi mai spune mami ca exista fel si fel de pericole noaptea si mi s-a intamplat si mie sa mai vad golani care sa-si faca... chestii pe strada sau care sa se ia de tine mai ales daca esti singura, sau sau am mai auzit sa fie furturi, chiar si mie mi s-a furat cand eram mai micuta o bicicleta din curte, dar de crima... niciodata nu m-am gandit atat de departe.

Daca ma credeti parca mi s-a facut frica sa mai ies din casa, aaaa, am uitat sa va zic ca femeia avea un telefon care valora aproape nimic si i-au fost furati si 3 lei... Fara cuvinte, ce sa mai! Dar daca nici nu l-au prins pe individ? Va dati seama ca poate trece pe langa mine pe strada si poate-mi zambeste, iar eu habar nu am cine e de fapt? 

Cum mi-am gasit de lucru?

La noi la magazin sau la mine (cum vreti voi sa-i spunet) nu s-a dat  jos afisul cu angajarea, tocmai de aceea inca isi mai aduc CV-uri fete (chiar si baieti, haha) iar toti intreaba ce trebuie sa aduca pentru angajare... Acum nu vreau sa fiu rautacioasa, dar ce poti aduce intr-un loc in care vrei sa te agajezi? Bineinteles ca un model de curriculum vitae completat cu datele tale si o poza, nu? I mean, e ciudat, se presupune ca daca esti in cautare de oferte de serviciu esti si pregatit pentru asta, in sensul ca deja trebuie sa fii aplicat pentru o gramada de job-uri, cu ce? Cu CV-ul... Deci in cazul asta de ce ar trebui sa fie altfel? 

Aaa si inca o chestie, nu vi se pare descurajator faptul ca inca se mai cauta fete cand posturile s-au ocupat, noi se presupune ca avem contract, insa totusi suntem in proba... Nu stiu, cel putin pe mine ma cam sperie, e ca si cum se stie ca n-o sa ne descurcam si automat au nevoie de inlocuitoare si nu este primul caz de genu'.

Gasisem la un moment dat un post de manichiurista la doua strazi de mine, am fost si am cerut informatii si ghiciti ce? Postul se elibereaza peste cateva luni cand actuala manichiurista o sa intre in prenatal, tipa fiind in luna a 4-a, apai scuza-ma, de ce naibii iti pui anuntul ala in geam daca nu angajezi omu' in viitorul apropiat? Crezi ca sta cineva dupa tine? E o chestie stupida, zau!