Pentru Mosul...

Nici nu-mi amintesc cand a fost ultima data cand am trimis o scrisoare lui Mos Craciun (catre Mos Nicolae cred ca nu am trimis niciuna pana acum, probabil pentru ca el mereu imi aduce cate ceva, hihi)... Parca era mai frumos cand eram micuta si credeam ca el (ei) exista, probabil toti parintii stiu ca sarbatorile sunt mai frumoase cand se pastreaza o urma de magie, de mister, dar de la o varsta incepi sa te prinzi ca ceva nu e in regula, numarul cadourilor scade generos desi ai fost cuminte si atunci iti doresti sa-l intalnesti pe Mosul si sa il intrebi ce se intampla... Si evident ca parintii se simt oarecum obligati sa-ti spuna ce se intampla, ca defapt Mosul nu exista, pac, lovitura sub centura... 

Stiti, uneori chiar mi-am dorit sa fie undeva un Mos care sa se ocupe de cadouri, listute, scrisori pentru ca au fost ani cand Mosul m-a sarit si pe cuvant ca am fost cuminte, iar de vreo 3 ani, de cand Mosul meu Nicolae nu mai este (tati) parca sarbatorile nu mai sunt la fel. Ma uit la altii si e atat de frumos... Li se umple casa de neamuri... mancare, muzica, voie buna, la mine in familie nu-mi amintesc sa fi fost vreodata asa, insa macar era familia completa. Sa nu ma intelegeti gresit, ii sunt recunoscatoare lui Doamne-Doamne ca o am pe mami langa mine, dar e cam trist sa vezi ca nici in zi de sarbatoare nimeni (rude, prieteni) nu-ti trece pragul, abia daca mai primim cate-un telefon... E ciudat cum oamenii uita de tine chiar atunci cand ai nevoie... Sincer? Inteleg ca fiecare este cu viata lui, dar cel putin o data pe saptamana sau pe luna, sa-ti rupi 5 minute din timpul tau si sa te gandesti si la altul in afara de tine nu cred ca e un efort supra-omenesc... Da' deh, ei sunt oameni ocupati, nu ca noi (eu si mami)...

Revenind la scrisorica, well, daca ar fi sa-i trimit una ar suna cam asa:

Draga Mosule,

Stiu ca nu ti-am mai scris de ceva timp, dar te rog sa ma ierti, sa nu crezi ca am uitat de tine, eu nu sunt ca altii, eu stiu ca esti ocupat si nu vreau sa te deranjez, insa anul asta indraznesc sa-ti cer cateva chestiute.  

In primul rand Mosule, sa ne aduci un sac cu sanatate, mie si mamei, eu nu am fost in apele mele zilele astea si mi-am dat seama ca nimic de ordin material nu te face sa te simti mai bine cand sufletul tau e inundat in tristete.

In al 2-lea rand, mi-am pus candva niste dorinte, le-am legat de balonase si le-am dat drumul sa zboare; unele dintre ele s-au indeplinit: am langa mine oameni minunati care imi arata ce inseamna sa fii apreciat, incurajat si ajutat, te rog sa ai grija de ei si sa le aduci si lor un sac plin cu ceea ce au nevoie. 

In al 3-lea rand, daca cumva gasesti si restul dorintelor, te rog frumos cu pupici dulci si cireasa in varf sa mi le indeplinesti, nu am fost foarte cuminte ce e drept, insa stii ca nu-s o fata rea. 

In al 4-lea rand, daca mai gasesti pe la tine pe acolo, ai putea sa-mi aduci si putere de munca? Mmmm, si in ultimul rand, te rog din tot sufletul meu sa nu uiti de zambete, fericire si ganduri bune pentru mine si mamica mea. Sper ca nu am pretentii prea mari. 

Ai grija de tine. Era sa uit... Adu-le si nevoiasilor ceva, ce vrei tu sau ce vor ei... imi pare rau ca nu pot sa-i ajut... Multumesc mult. 

PS: Nu am lapte si prajiturele, dar te astept de Revelion la tort, hihi.

Cam atat, imi cer scuze ca am lipsit de pe blog, dar nu m-am simtit bine, sper ca pe la voi a trecut Mos Nicolae, pe mine m-a vizitat la serviciu, s-a intalnit cu seful si ne-a trimis prin el ciorapei colorati cu degetele plini cu dulciuri, ihihihi. E dragut cand vezi ca cineva se gandeste la tine, chiar daca este cineva strain, spre deosebire de "altii"...

Ea este Tabita, colega mea, sper sa nu ma omoare ca apare la mine pe blog, mwahaha! Voi i-ati scris Mosului? Week-end magic sa aveti, plin de zapada.