Eu si "tabieturile" mele

De cand am intrat in viata de adult mai ca mereu imi doresc sa ma mai intorc macar pentru cateva clipe in copilarie. Si sa stiti ca uneori reusesc, cum? Ei bine, foarte simplu. Nu cred ca v-am spus vreodata de ritualul meu de dimineata. Eu fac parte din categoria de oameni care nu pleaca de acasa fara sa ia micul dejun, care cu cat este mai sanatos si mai satios cu atat mai bine, insa eu nu iau un mic dejun asa normal ca tot omul, adica in bucutarie, ci prefer sa ma rasfat mancand micul dejun in pat la desene. Haaa, stiu ca sunt a alintatura, dar asa m-am obisnuit, mi se pare foarte ciudat sa ma dezvat de acest obicei, chiar si cand mergeam la munca, ma trezeam cu o ora mai devreme doar ca sa pot sa-mi savurez momentele de copilarie.

sursafoto: www.google.ro

Lucky Studio, locul fetelor norocoase- tentata sa incerci?

Mereu mi-am dorit lucruri scumpe, de calitate, care sa faca cinste banilor platiti pentru ele. Mereu mi-am dorit sa nu fiu cea care trebuie sa astepte suma lunara de la parinti- stii cum e, o luna-doua mai merge, insa la un moment dat pana si mandria ta de a dori sa fii pe picioarele tale te retine sa mai ceri bani de acasa. In acest fel, un loc de munca ce iti ofera o maxima satisfactie este studioul Lucky Studio, locul in care chiar te poti considera o norocoasa inca din prima clipa cand devii parte din echipa lor.

Sa va spun povestea,pentru ca e o poveste pana la urma:nu am crezut ca un studio de videochat ar putea fi locul in care sa ma regasesc. Dar nici nu aveam ceva impotriva, mai cu seama ca prietenele mele din facultate faceau acest lucru. Nu intelegeam insa de unde avantul lor de a lucra aici. Pana cand, din curiozitate, am ajuns sa descopar de fapt o cu

totul alta lume.

Lucky Studio- se numeste simplu, sugestiv. Ajungi aici si esti intampinata de fete si nu numai pentru partea de inceput. De fapt, intreaga echipa este formata numai din fete si locul in care vei lucra sunt numai fete. Stii cum sunt acele “mansions”, casele iepurasilor Playboy? Am vazut in filme si parca nu iti vine sa crezi, dar asta iti este senzatia cand ajungi aici.

Dar ce mi-a placut cel mai mult este legat de conditiile pe care le ai aici. Un studio aparte. Si stii de ce? Pentru ca nu numai ca banii castigati lunar sunt suficienti pentru a-ti schimba viata,avantajul aici este ca esti platita zi de zi. Am auzit la un moment dat o zicala de genul “ nu ai cum sa stii cum e sa duci lipsa de bani daca nu ai trecut prin asta”. Si poate ca nu stiu, insa este suficient sa imi fac liste lunare sau chiar saptamanale cu tot felul de necesitati. De unde sa scoti atat de multi bani? E, lasa ca faci suficienti la Lucky Studio. Faci atati cat sa iti doresti si mai mult.

"O sa avem un nepotel!"

Hellau lume! De curand am vorbit cu o prietena buna si mi-a dat o veste intr-adevar mare: o sa fie mamica!!! A fost asa ca o raza de soare in zilele astea mohorate, ca o nu stiu, o veste atat de buna ca nici nu pot sa-mi exprim incantarea. Ca sa fiu sincera, nu prea imi plac copii, adica imi plac, dar numai pana la o varsta, stiti voi, atunci cand sunt mici, dragalasi si nu vorbesc prea mult, caci apoi devin neastamparati, obraznici, cam greu de controlat pentru ca incep sa-si dezvolte personalitatea si e mai mult de munca cu ei. Ce-i drept si cand is mici e de munca, dar parca sunt asa frumosi si perfecti pentru smotoceala, mie una imi place sa-i fac sa se mataie, hihihihihi, deci nu sa planga, dar sa se chitaie asa un pic, apoi sa-i iau in brate si sa-i pupacesc.

Bineinteles, daca ar fi fost vorba de mine, ca eu sa fi avut vreun copil cred ca as fi fost foarte speriata, cum de atfel a fost si ea, dar daca e vorba de altcineva, mai ales de o prietena atat de buna, sunt "iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii, bebelus adevaaaratttttt! iiiiiiiiii!". Sper ca totul sa fie bine pentru ca abia astept sa fac shopping pentru bebica. 

Ma "transform" cand mi-e foame!

De la un timp, pe langa atacurile de panica cu care ma confrunt, am observat ca am anumite stari atunci cand mi se face foame si deja ma aduc la disperare. Ce stari va intrebati? Ei bine, mi se face rau pur si simplu, adica ametesc, ma apuca o slabiciune asa in tot corpul, ma doare stomacul si imi vine greata, si toate astea la ore fixe. 

(ea seamana cu mine cand mi-e foame)

Leapsa copilariei

Hello. Pentru ca in ultima vreme am devenit cam serioasa si pentru ca ieri in timp ce cautam pe blogul meu de beauty cateva poze cu unghiute, m-a apucat nostalgia cu privire la vremurile cand eram o copila, am zis ca mi-ar prinde bine sa fac o leapsa, si anume leapsa copilariei. Nu de alta, dar cateva momente in care te reintorci la momentele din copilarie nu strica niciodata, ba din contra, parca iti reincarca bateriile. So, leapsa este formata din cateva intrebari si zic sa incepem, da?

1. Care era jocul tau preferat din fata blocului?

Ei bine, eu stau la casa de cand ma stiu, si as putea spune ca am un joc preferat din fata portii si anume tenisul acela de picior, dupa scoala, teme si papica, mereu ne strangeam o duzina de copii, luam o bucata de creta, trasam clasicul teren pentru tenis si la joaca. Era foarte fain, faceam echipe, pierzatorii primeau porunci, mai dadeam cu stangul in dreptul si cadeam in fund, o daaa, mi-e asa dor de lucrurile astea.

2. Care este "dulcele" pe care l-ai manca si acum?

Mmmm, cred ca batoanele acelea cu susan. Am mai vazut pe la magazine dar parca nu mai au acelasi gust.

Guest post - Industria alimentara in Romania

Romania este una dintre putinele tari din UE care accepta anumite ingrediente in alimentele de consum, alimente caare sunt respinse de alte tari. Nu se face nici-un pressing asupra producatorilor de a schimba retetele si ingredientele pentru a fabrica produsele alimentare de care avem nevoie. 

Conform unor studii, industria alimentara in Romania, nu este cea mai sigura, cea mai “curata” din punct de vedere al chimicalelor din care sunt realizate bunurile de consum. In comparatie cu alte tari, la noi gasim e-uri in alimente la orice pas. Cati dintre noi ne uitam pe lista cu ingrediente al unui aliment cand il cumparam de la magazin? Prea putini, fiindca nu ne intereseaza dar mai tarziu ne intereseaza starea noastra de sanatate. Siguranta alimentara este zero iar masurile care se iau sunt tot...zero. Foarte putine institutii ale statului isi mai fac treaba sa-i controleze pe producatori.

Teama de medicul stomatolog

De cand eram mica, mi-a fost frica de medicul stomatolog. Bine, nu de medic in sine ci de acele instrumente care scot un bazzait ciudat si de durerea mea imaginara. Da, imaginara! Desi nu experimentasem nici-o extractie dentara, eu deja imi faceam filme cu sange si dureri. Stiu ca mama m-a batut la cap sa merg la doctor din cauza durerilor insuportabile de masea. Cu chiu si cu vai am acceptat. Mama imi spunea ca acel doctor este de incredere si foarte bun in ceea ce face. “Are rabdare cu pacientii”, imi spune iar eu de asta aveam cea mai mare nevoie. Prima mea interventie a fost o extractie masea de minte. Imediat dupa ce a crescut, am avut probleme cu ea si cum bine stiti, maseaua de minte nu se lucreaza.