Hello there. Azi o sa va vorbesc despre o intamplare din copilarie nu foarte fericita, insa amuzanta. Cineva mi-a dat mail si m-a provocat sa povestesc ceva amuzant de cand eram eu micuta pentru ca mi-a citit postarile dedicate amintirilor din copilarie facute acum mult timp si a zis ca i-au placut. So, here I am R, this is for you.
Eram la Resita in vizita la nasii mei. Bineinteles ca toti copii alergam si tipam prin casa, ma jucam cu papusile, cu masinutele, de fapt nu ma jucam, le personalizam. Aveam un stil asa de a tunde papusile si de a le vopsi parul cu oja de numa', ca sa nu mai zic de masinute, la fel, le vopseam in toate culorile, iar cand nu-mi mai placeau ma puneam cu ciocanul pe ele, hihihi.
Asadar eram la nasa, nasa mea intentiona sa se apuce de calcat si a bagat al ei fier de calcat in priza sa se incalzeasca. S-a dus femeia prin bucatarie, eu dupa ea, tainuam ce tainuam, va dati seama ca nu mai retin ce fiindca eram mica, insa am retinut foarte bine faptul ca m-a trimis sa verific daca se incintase fierul. Ei bine, m-am supus ca un copil cuminte ce eram si cum credeti ca am verificat eu fierul de calcat? Pfoaaaaai, cu toata mana. Am pus mana pe fier, fierul ardea bineinteles, l-am aruncat pe masa de calcat si am inceput sa chitai: "Au, au, au, au, au!", nasii mici radeau de mine si ma intrebau: "Au tiganii WC in gura ta?", eu de durere faceam: "Au, au, au, au!", deci va dati seama ce a iesit, hehehe.




