Proiectul "10"

Cei care ma urmaresc de ceva vreme probabil ca stiu ca eu eram tipa cu listele, si o perioada am renuntat, insa intr-o dimineata, m-am trezit si am nascocit un fel de proiect sa-i zic asa, sau nu stiu ce este, dar mi-am propus ca timp de 10 zile, in fiecare zi sa vizitez cel putin 10 bloguri, sa alerg cel putin 10 minute, sa fac cel putin 10 geno, 10 abdomene, s.a.m.d. pt. ca astfel vreau eu sa cred ca ma imping singurica de la spate sa fac ceea ce-mi propun.

Reduceri oferite la fototapet de Arbex Art décor SRL

Am fost la cumparaturi cu colega mea pe la Dedeman si am ramas cu gandul la tapete. Ne-am gandit ca ne-ar prinde si noua bine la serviciu, parca ne-ar mai inviora biroul, asa ca azi la pauza de masa, am rasfoit paginile internetului sa vedem ce gasim referitor la aceste tapete si sa vedeti peste ce minunatii am dat. Fototapete se numesc si sunt de la Arbex Art Decor SRL, despre ele mai vorbea si darianblog.ro intr-un mod foarte interesant, asa ca am decis sa va vorbesc si eu in felul meu, bineinteles. 

Asadar, primele tapete care mi-au sarit in ochi sunt cele din categoria "urban", arata fantastic, majoritatea sunt reprezentari ale unor orase surprinse in momente magnifice, iar primul pe care vi-l arat este acesta:

Sa vedem mai cu zoom, hihi.

Primim ceea ce ne dorim sau ceea ce avem nevoie?

Vine un moment in viata cand analizezi ceea ce ai realizat, I know, I know, maybe I am too young to say that, dar chiar asa este, ziceam la un moment dat ca la 20 de ani ne confruntam cu o criza existentiala, iar altcineva imi zicea ca aceaste crize apar in fiecare an daca stam bine si ne gandim la noi, la viata noastra, la realizarile noastre. So, nu pot spune ca ma aflu intr-o criza ci doar intr-un moment in care ma intreb cat se poate de serios daca ceea ce imi doresc, este intr-adevar si ceea ce am nevoie...

Cand eram mai mica obisnuiam sa spun in fiecare noapte inainte de culcare rugaciunea "Tatal nostru", iar mai apoi ceream fel si fel de lucruri, printre care si oameni, fara sa ma gandesc daca este ceea ce-mi trebuie, pur si simplu ceream, si stiti ce este amuzant? Ca intotdeauna cam tot ce am cerut, am primit, ce e drept nu am primit atunci pe moment, am asteptat ceva timp pana ce micile mele dorinte s-au indeplinit, dar au devenit realitate si atunci ce?

Pai in cazul lucrurilor primite, am fost multumita, insa in cazul persoanelor pe care mi le-am dorit in viata mea, sa zicem ca nu erau ceea ce aveam nevoie, stiti uneori cred ca totul tine de felul in care cerem ceva, nu degeaba cuvintele au o asa mare putere...

Bonusuri oferite de Gazduire.ro la abonamentele de hosting web

Hello there! Sper ca n-ati uitat de mine, saptamana asta am tras chiulul de pe blog pentru ca am fost nevoita sa ma acomodez cu reinceperea serviciului, hihi, desi nu sunt eu fana vacantelor pot sa va spun ca mi-a fost destul de greu sa revin la vechile obiceiuri sa zic asa. Parca incep sa inteleg de ce unii se confrunta cu depresii dupa vacanta, ahaha.

Well, azi vreau sa va vorbesc despre gazduirea web pentru ca m-au intrebat vreo doua prietene cu ce se mananca. So, ce este gazduirea web sau web hosting/ hosting?

Ei bine, cand vorbim despre hosting, facem referire la un serviciu oferit mie, tie, anumitor firme, companii, s.a.m.d. si care ne sau le permite, sa vorbim despre altii, da? Deci, acest serviciu le permite sa isi puna un site web (cred ca site stie toata lumea ce este) la dispozitia vizitatorilor din mediul online. Mai direct, hosting-ul inseamna ca inchiriati pentru o anumita perioada de timp, o bucata de spatiu de gazduire pe discurile de stocare ale unui server. Bineinteles, ideal ar fi un server care are mai multe conexiuni sau macar una permanenta la internet.

De ce nu-mi plac vacantele?

Pai sper ca v-ati petrecut fain de Revelion si ca ati inceput anul cu optimism. Eu o sa incep Noul An pe blog intr-o nota mai putin optimista pentru ca automobile, haha, glumeam, pentru ca sunt in vacanta si abia astept sa incep munca. Stiu stiu, o sa par o ciudata, dar intotdeauna am detestat vacantele, sa va spun si de ce. Sunt constienta ca uneori ai nevoie de o pauza, mai ales cand vine vorba de munca si de scoala, insa de fiecare data cand am parte de o pauza mai mare sa zicem asa (gen vacanta de vara) deja incep sa ma plictisesc. 

Deci primul motiv pentru care detest vacantele este plictiseala. Pur si simplu nu fac nimic decat sa ies in oras (vara) la sucuri, in locuri pe care le-am vazut de n ori. De exemplu in vacanta asta m-am plictisit teribil, n-am facut nimic altceva decat sa ma ascund in casa de frig, sa ma uit la filme (asta mi-a placut, merge), si cam atat. Am avut parte doar de cateva "ieseli" pe ici-colo, iar pe langa asta mi-am dereglat si programul de somn, ca deh... sunt in vacanta si ma trezesc la cat vreau (chestia asta m-a dat peste cap). 

Deeeeci, 2013, ce mai faci tu Anule?

Sper ca stii ca mai ai putin si vei fi inlocuit, asa ca azi o sa fac un rezumat al tau sa vedem ce mi-ai adus!

Vorba aia, o sa incep cu inceputul: Fix in noaptea Anului Nou (adica anul trecut, se intelege), am aflat ca o tipa pe care eu o consideram una din cele mai bune prietene, s-a "sexat" cu un fost iubit. Am fost foarte dezamagita de mine pentru ca i-am acordat un rol important in viata mea, iar ea nici macar bunul simt nu a avut sa-mi nege sau sa-mi confirme, in timp ce baiatul a avut barbatia la el si a recunoscut, ulterior si-a cerut scuze, iertare, bla bla. 

Sa nu credeti ca sunt genul de fata care se cearta pe baieti, nu... M-am simtit ofensata pentru ca eu ma destainuiam la ea si ea la mine (cica), pentru ca am avut incredere in ea, pentru ca macar ar fi putut sa ma intrebe daca mai simt ceva pentru el, pentru ca exista 7 miliarde de baieti pe planeta si ea l-a ales tocmai pe ala stiind care sunt consecintele... In fine.

Sa continuam, am trecut peste dezamagire, nu a mai avut loc niciun eveniment "maret" pana la zilele orasului, cand am intalnit un baiat despre care v-am povestit aici, nu are rost sa ma repet. 

Am crezut ca sunt intr-o pasa proasta...

...insa nu-i asa. Mi-a disparut interesul fata de manichiura, fata de make-up, fata de blogging, fata de proiecte creative, fata de tatuaje, desenat, fata de tot ce insemna pasiune si hobby pentru mine si nu am stiut de ce, dar, pentru ca mereu este un daaaaar, acum mi-am dat seama.

Simt ca nu mai vin cu nimic nou, iar asta ma face sa ma opresc din toate chestiile astea care candva ma faceau sa ma simt "speciala", sa ma deosebesc de "restul", ma simt imbacsita, internetul e full de unghii, machiaje, tatuaje, bloguri cu fel si fel de continut, consider ca oricum daca postez ceva este posibil sa mai fie inca 2, 3, 10 chestii asemanatoare asa ca nu mai vad rostul... 

Nu stiu cum sa explic, era ca si cum as fi avut lumea mea cu cativa omuleti acolo, dar de la un timp incoace parca lumea asta a mea a fost invadata de altii care sunt mai buni decat mine, care chiar inspira oameni, care vin cu noutati, iar eu? Eu m-am blocat sau mai bine zis m-am cam pierdut pe drum...

Deci nu stiu, chiar nu stiu cum sa rezolv problema asta, gandul ca trebuie sa ma amestec prin "multime" nu ma incanta deloc, probabil problema mea e de ordin psihic sau probabil eu nu am capacitatea de a ma reinventa cum fac altii...

O fi el mare internetul, da' oare chiar avem toti loc aici? Eu una ma simt coplesita... nu stiu voi...