Povesti la miez de noapte: despre videochat.

Hello there! Ce faceti? Eu doar ce am terminat de facut bradutul si in timp ce-l faceam mi-am amintit de o discutie pe care am avut-o aseara cu o prietena din liceu. M-a sunat sa-mi ureze sarbatori fericite si din vorba in vorba depanand amintiri, am adus in discutie un tip care avea impresia ca prietena asta a mea facea videochat, zau ca am ras copios pe seama lui, tipul chiar o ameninta ca o spune parintilor, va dati seama cat il ducea minte, nu? 

Trebuie sa va mai spun ca pe vremea aia (in liceu) aveam impresia ca practicarea videochat-ului este ceva extrem de rusinos, insa acum am facut cautari mai pe indelete despre acest subiect si am descoperit ca exista firme/ studiouri de videochat in toata tara/ lumea: studio videochat in Galati, in Bucuresti (mai ales), in Timisoara, s.a.m.d. si ca acestea acorda sume frumusele angajatilor lor. De asemenea, videochat-ul nu tine doar de sex, adica doar de oferirea anumitor servicii cu tenta sexuala, videochat-ul poate fi utilizat si de cei care doresc sa cunoasca oameni noi, sa evadeze din rutina zilnica si sa se relaxeze, castigand si bani pe langa asta.

Tehnologie de ultima generatie pe site-ul Idmag.ro

Hello dragilor. Sper ca sunteti ok si ca va pregatiti cum se cuvine de sarbatori (mai ales sufleteste), hihi. Eu am luat vacanta, asa ca o sa-mi fac mai mult timp pentru blog si o sa incep sa fac asta chiar acum. V-am povestit eu mai de demult cam care ar fi criteriile mele in functie de care mi-as achizitiona un laptop, iar in top se afla aspectul; ei bine, ce credeti? Zilele astea mi-am dat peste cap "principiile" fiindca am fost pusa in fata faptului implinit si evident aspectul noului meu laptop a fost ultima chestie de care am fost interesata (m-am surprins singura), cum spunea toata lumea: perfomanta e importanta, daca tot dai banu' sa dai pe ceva calumea, nu?

Bine, acum nu sa credeti ca ma laud sau ceva, dar mai inainte am cerut si eu cateva pareri de la specialisti sa zic asa, si consider ca am facut o alegere buna (mai ales ca are si Sistemul de Operare, Windows 8 instalat si care btw e super misto, il recomand). In caz ca sunteti curiosi, l-am achizitionat de pe emag, fix in ziua in care acestia isi serbau nu stiu cati ani de la deschiderea magazinului lor si am beneficiat de o reducere bunicica si uite asa am dat si de un alt site interesant, Idmag.ro, singurul magazin online care este destinat pieței de mobilitate din România.

People don’t listen, they just wait for their turn to talk.

Va vine sa credeti sau nu, asta este adevarul. Oamenii nu asculta, ei doar asteapta pana le vine lor randul sa vorbeasca. Bine, ca sa nu fiu rea, ei asculta printre picaturi, nicidecum in totalitate tot ceea ce lalai tu timp de un sfert de ora (in cazurile fericite).

Ganditi-va bine, sunati o prietena, un prieten si incepeti sa va plangeti de fel si fel de chestii care probabil pentru ea/ el nu inseamna nimic. Dupa ce se presupune ca ai terminat de vorbit, prietena sau prietenul respectiv cica te sfatuieste, dar cum? Ei bine raportandu-se la ea/ el, adica face in asa fel incat tu sa uiti de problema pe care o ai dandu-se pe ea/ el ca si exemplu in situatia ta, practic se descarca, iar tu ai impresia ca iti da rezolvare la problema. C'mon, just think about it, nu faceti si voi la fel? Mno bine, hai nu toti, dar majoritatea, cine nu se plictiseste de o persoanele care se plang cu orele si culmea despre acelasi subiect, parca nu se mai termina, damn, asa ca in timpul asta evident ca te gandesti la tine, la ce ai facut si incepi sa-i spui: "Stiu despre ce vorbesti ca asa am facut si eu, mai stii cand... tra la la la la" si uite asa subiectul discutiei se schimba.

Pentru Mosul...

Nici nu-mi amintesc cand a fost ultima data cand am trimis o scrisoare lui Mos Craciun (catre Mos Nicolae cred ca nu am trimis niciuna pana acum, probabil pentru ca el mereu imi aduce cate ceva, hihi)... Parca era mai frumos cand eram micuta si credeam ca el (ei) exista, probabil toti parintii stiu ca sarbatorile sunt mai frumoase cand se pastreaza o urma de magie, de mister, dar de la o varsta incepi sa te prinzi ca ceva nu e in regula, numarul cadourilor scade generos desi ai fost cuminte si atunci iti doresti sa-l intalnesti pe Mosul si sa il intrebi ce se intampla... Si evident ca parintii se simt oarecum obligati sa-ti spuna ce se intampla, ca defapt Mosul nu exista, pac, lovitura sub centura... 

Stiti, uneori chiar mi-am dorit sa fie undeva un Mos care sa se ocupe de cadouri, listute, scrisori pentru ca au fost ani cand Mosul m-a sarit si pe cuvant ca am fost cuminte, iar de vreo 3 ani, de cand Mosul meu Nicolae nu mai este (tati) parca sarbatorile nu mai sunt la fel. Ma uit la altii si e atat de frumos... Li se umple casa de neamuri... mancare, muzica, voie buna, la mine in familie nu-mi amintesc sa fi fost vreodata asa, insa macar era familia completa. Sa nu ma intelegeti gresit, ii sunt recunoscatoare lui Doamne-Doamne ca o am pe mami langa mine, dar e cam trist sa vezi ca nici in zi de sarbatoare nimeni (rude, prieteni) nu-ti trece pragul, abia daca mai primim cate-un telefon... E ciudat cum oamenii uita de tine chiar atunci cand ai nevoie... Sincer? Inteleg ca fiecare este cu viata lui, dar cel putin o data pe saptamana sau pe luna, sa-ti rupi 5 minute din timpul tau si sa te gandesti si la altul in afara de tine nu cred ca e un efort supra-omenesc... Da' deh, ei sunt oameni ocupati, nu ca noi (eu si mami)...

C.L.M.-ica si bicicletele

Am discutat de curand cu un vechi prieten din Olanda, intotdeauna ma simt bine cand reiau legaturile cu oamenii din trecut, ciudat, nu? Dar sa revenim la prezent. L-am intalnit pe tip prin intermediul unui joc virtual, Second Life, si ne-am imprietenit destul de repede. Mi-a povestit despre el, despre familia sa (are doi copilasi) si despre tara in care traieste. Vreau sa va spun ca m-au surprins multe chestii fiindca mentalitatea lor este foarte diferita de a noastra si mi-a placut in mod special faptul ca la ei nu este o "rusine" mersul pe bicicleta (la noi e cool sa ai BMW), ba chiar as putea spune ca este destul de popular in comparatie cu alte tari. Se spune ca Olanda este una din cele mai prietenoase tari in ceea ce priveste biciclistii si ca sunt mai multe biciclete decat locuitori in aceasta tara, hi hi, foarte tare, nu? 

Imi povestea prietenul asta al meu, Erwin, ca olandezii au construit zone pentru biciclisti separate de zonele de trafic, also exista spatii pentru parcarea bicicletelor peste tot, in fata scolilor, magazinelor, etc. Super, nu? Parca am vazut piste pentru bici la Resita, parcaaa, nu mai tin minte exact, insa stiu ca am vazut pe undeva. Anyway, ar fi fain sa fie si la noi ca la ei, I mean, ganditi-va de cata poluare am scapa. 

De ce detest sa fiu fata?

Azi nu m-am trezit cu fata la cearsaf, in schimb cand m-am apucat sa ma aranjez, mi s-a stricat ziua. Este o chestie tare amuzanta cum noua fetelor ne creste increderea in sine cu fiecare artificiu la care apelam: un machiaj fain, o coafura sofisticata, o bluza misto, o pereche de cercei draguti, o geanta trendy, s.a.m.d. si totusi, totusi  nu suntem multumite, nu! Vrem mai mult, vrem sa aratam si mai bine, noi niciodata nu suntem multumite in totalitate de felul in care aratam, dar niciodata atata timp cat stim ca e loc de mai bine si de ce se intampla asta? (Stiu ca ma repet, dar nu conteaza...) De ce? Pentru ca vedem la televizor tot felul de aiureli, de standarde ale frumusetii si toata lumea are asteptari de la noi. 

Pe cuvant ca being a woman sucks, de cand intri la scoala (6, 7 ani) deja apar asteptarile, parintii vor de la tine note mari, esti fata, fetele invata bine, apoi ajungi la liceu, la fel, pe langa notele mari pe care se presupune ca trebuie sa le iei, asteptarile parintilor cresc: sa fii cuminte, sa nu iesi cu baieti, sa nu intri in anturaje proaste, nici macar nu ai voie sa injuri sau sa spui vreo prostie, acum esti o domnisoara, nu este permis asa ceva, Doamne, nu este frumos, ati vazut voi fete care trag din tigara, stau cu berea in mana si vorbesc vulgar? NU!

Trecem de liceu, intram la facultate, ca asa este normal, in societatea noastra trebuie sa ai o facultate ca sa-ti gasesti un job decent (cica), pe langa asteptarile parintilor apar si asteptarile altor oameni, trebuie sa-ti gasesti un loc de munca, trebuie sa iti gasesti un baiat bun cu care sa te mariti, sa faci copii, nu de alta, dar trebuie sa fii in randul lumii. 

„Noi, romanii, suntem o lume in care, daca nu se face...

... ori nu se gandeste prea mult, ne putem mandri ca cel putin se discuta foarte mult.“ - I.L. Caragiale

Zilele astea mi-am facut un machiaj pentru un concurs si uite asa au luat nastere niste discutii de toata frumusetea. Acum ceva timp am vorbit cu cativa prieteni despre cum sunt vazuti romanii in alte tari si le-am spus ca din cate stiu eu destul de prost (de exemplu: in Spania si Italia, romancele sunt curve fiindca merg acolo si le fura barbatii, in Franta, romanii = tigani, s.a.m.d.), iar eu daca as avea ocazia sa plec din tara probabil ca nu m-as da romanca si asta nu pentru ca mi-ar fi rusine cu ceea ce sunt ci pentru ca romanii pe unde se duc nu sunt apreciati... 

Buuun, de ce credeti acum ca au inceput discutiile despre care va spuneam mai sus? Pai tema concursului fiind Romania si machiajul meu reprezentand harta Romaniei, m-am trezit cu mesaje cum ca sunt ipocrita, pentru ca spuneam candva ca urasc Romania si ca este o tara de rahat, iar acum ma dau mare si tare pe Face cu un make-up ca-s romanca... Well, nici nu va imaginati cat de repede m-am aprins, huh. E tare ciudat cum oamenii iti rastalmacesc cuvintele si cum isi formeaza o parere a lor de care tin cu dintii chiar daca ai argumente solide si le demonstrezi ca nu e asa cum cred ei...