De unde stii ca e "The ONE" ?

Din punctul meu de vedere nu ai de unde sa stii, am auzit fel si fel de povesti cum ca atunci cand o sa-l vezi o sa-ti dai seama, dar nu e cumva doar in mintea noastra toata treaba asta? Adica cel putin eu la un moment dat am avut impresia cu vreo trei tipi ca is "The ONE" si niciunul nu s-a dovedit a fi, hmmm, si nu sunt singura, o prietena era chiar foarte sigura pe ea ca aia e, ca l-a gasit, dar relatia nu a tinut si s-au despartit, deci ce s-a intamplat cu "Alesul" ?

sursa foto: www.tumblr.com

Dar vreti sa va spun ce stiu? Ceea ce stiu e ca astea sunt povesti care sa ii faca pe oamenii singuri sa se simta mai bine, bineinteles ca aceste povesti sunt spuse de persoane care deja si-au gasit pe cineva cine-stie-cum si care se cred in masura sa dea sfaturi gen: "Lasa ca vine si al tau/a ta cand nici macar nu te astepti!", "Ce-i al tau e pus deoparte!", bla bla-uri din astea carora eu nu le mai dau crezare sa va spun si de ce.

Renuntasem sa mai caut ceva, nu ma mai asteptam sa gasesc ceva bun cum s-ar zice si totusi am dat peste un tip, la inceput a fost totul ok, fericire, fluturasi in stomac, speranta in suflet, dar pe parcurs relatia s-a transformat intr-un cosmar, certuri, gelozii... Nimic din ce v-ati imagina ca se poate intampla cu "Alesul", nu? Evident ca ne-am despartit, parca am simtit de la inceput ca nu e bine si totusi manata de stupida idee ca l-am gasit cand nu ma asteptam am facut compromisuri... si tot eu am iesit sifonata, ca el baiatu' si-a pus coada pe spinare, mi-a bagat placa ca e egoist si ca se gandeste doar la el si ca n-o sa mearga, atat! Simplu ca "buna ziua"! Cel putin tipu' a fost sincer, nu? Imi plac "Alesii" astia, zau! 

Liste, job-uri, alergat, rochite, vara...

Ehe, s-a dus si vara asta, si dupa cum stiti eu mi-am facut o listuta cu lucruri de facut, dar vreau sa va spun ca parca de la inceput am facut lista cu teama ca n-o sa fac multe din chestiile respective si chiar asa a si fost, poate nu le-am facut din neglijenta, lene sau mai stiu eu ce, dar stiu ca nu le-am facut si ca nu-mi place treaba asta... Asadar sa va arat listuta cu punctele bifate, dupa cum spuneam stau destul de prost fiindca as fi putut sa fac multe si am lasat-o balta, ca de exemplu primul puncticel: sa fac in fiecare zi de vara o poza, so easy si nuuuuuuu, am inceput sa fac la inceputul verii, insa am abandonat prin iulie cand deja se intamplau tot felul de chestii in viata mea si am simtit nevoia sa iau o pauza...

Cum sa omori un om pentru un telefon?

Am uitat sa va spun ca acum cateva zile a venit la noi un nene si ne-a cerut seria unui telefon ce ii apartinea mamei sale pentru ca ii trebuia la politie, vreti sa stiti si de ce? Deeci, omul a venit pe la pranz, iar mama lui a fost ucisa pe strada fix in noaptea precedenta, mai bine zis a fost talharita si apoi batuta pana a murit saraca, si toate astea peste strada de blocui ei, de catre un minor (asa se presupune) in jurul orei 22:00, femeia s-a dus pana la magazin... 

Va jur ca am ramas masca pur si simplu, aveam impresia ca nenea asta povesteste o scena dintr-un film, nu mi-am imaginat niciodata ca la mine in oras se poate intampla asa ceva, adica, imi mai spune mami ca exista fel si fel de pericole noaptea si mi s-a intamplat si mie sa mai vad golani care sa-si faca... chestii pe strada sau care sa se ia de tine mai ales daca esti singura, sau sau am mai auzit sa fie furturi, chiar si mie mi s-a furat cand eram mai micuta o bicicleta din curte, dar de crima... niciodata nu m-am gandit atat de departe.

Daca ma credeti parca mi s-a facut frica sa mai ies din casa, aaaa, am uitat sa va zic ca femeia avea un telefon care valora aproape nimic si i-au fost furati si 3 lei... Fara cuvinte, ce sa mai! Dar daca nici nu l-au prins pe individ? Va dati seama ca poate trece pe langa mine pe strada si poate-mi zambeste, iar eu habar nu am cine e de fapt? 

Cum mi-am gasit de lucru?

La noi la magazin sau la mine (cum vreti voi sa-i spunet) nu s-a dat  jos afisul cu angajarea, tocmai de aceea inca isi mai aduc CV-uri fete (chiar si baieti, haha) iar toti intreaba ce trebuie sa aduca pentru angajare... Acum nu vreau sa fiu rautacioasa, dar ce poti aduce intr-un loc in care vrei sa te agajezi? Bineinteles ca un model de curriculum vitae completat cu datele tale si o poza, nu? I mean, e ciudat, se presupune ca daca esti in cautare de oferte de serviciu esti si pregatit pentru asta, in sensul ca deja trebuie sa fii aplicat pentru o gramada de job-uri, cu ce? Cu CV-ul... Deci in cazul asta de ce ar trebui sa fie altfel? 

Aaa si inca o chestie, nu vi se pare descurajator faptul ca inca se mai cauta fete cand posturile s-au ocupat, noi se presupune ca avem contract, insa totusi suntem in proba... Nu stiu, cel putin pe mine ma cam sperie, e ca si cum se stie ca n-o sa ne descurcam si automat au nevoie de inlocuitoare si nu este primul caz de genu'.

Gasisem la un moment dat un post de manichiurista la doua strazi de mine, am fost si am cerut informatii si ghiciti ce? Postul se elibereaza peste cateva luni cand actuala manichiurista o sa intre in prenatal, tipa fiind in luna a 4-a, apai scuza-ma, de ce naibii iti pui anuntul ala in geam daca nu angajezi omu' in viitorul apropiat? Crezi ca sta cineva dupa tine? E o chestie stupida, zau!

Primele impresii de la serviciu

Buna dimineata! Am prins si eu putin timp liber si am zis sa va spun unde lucrez, la Orange, o sa intru in tura pe la 12, deci... Aseara am postat un articolas pe care l-am facut la munca in mini-pauzele pe care le-am avut, o sa incerc sa mai fac articole pe agenduta ca sa impac si capra si varza, hi hi, insa nu o sa am timp si dispozitia necesara sa va vizitez mereu, asa ca multumesc celor care nu ma uita in ciuda acestei "probleme" (dificultati tehnice, a? Mwahahha).

Asadar, sa va prezint primele impresii:

- Lucrez cu oamenii, ceea ce imi place, stiti ca eu sunt sociabila si ma descurc, doar ca uneori se intampla sa se faca cozi imense si lumea sa se enerveze ca asteapta prea mult, ei bine, nu e vina mea, e vina programelor, se mai intampla sa se mai blocheze, reteaua prea solicitata si... intelegeti voi, in principiu imi place;

- Colegele si sefa, adica echipa este super, ne explica absolut tot pas cu pas, stau langa noi, ne "salveaza" cand o dam in bara, zic "ne" pentru ca suntem doua fete noi, sper sa se pastreze aceeasi atomsfera pe tot parcursul contractului;

- Obosesc de la statul in picioare si fataiala, asta pentru ca nu apuci sa stai jos, dupa cum spuneam, uneori sunt cozi imense, tocmai de aceea nu am timp de stat pe internet, intru si eu de cateva ori pe Facebook sa vad ce si cum pret de cateva minute si gata fiindca nu pot sta cu telefonul in mana cand vine clientul, gen: "Stai nene sa raspund la comentariu, ca-ti platesc si tie factura acus!", nuuuuu, nu merge, si pe mine ma enerveaza cand merg undeva si tipa care este pusa acolo palavrageste la telefon si trebuie sa astept dupa ea... Deci, ce tie nu-ti place, altuia nu-i face.

Imprumut

V-ati gandit vreodata sa faceti un imprumut la o banca de credit online? Eu da, insa doar gandul ca este un imprumut ma cam sperie. Eheee, nu m-as  supara sa fac un imprumut din ala care mai degraba nu este imprumut, stiti voi, un imprumut nereturnabil, dar astea sunt vise, poate daca as sparge o banca ar fi ceva, hihi.

Revenind la lucruri serioase vreau sa va spun ca m-am uitat pe Sfantul Google si bineinteles cautand “imprumut nevoi personale”, am dat peste o firma/institutie, Provident…

Ei bine, aceasta firma face imprumuturi atat online cat si live ca sa zic asa si iti ofera suma de care ai nevoie intr-un interval de timp foarte scurt, in rate, iar ratele acestea trebuie platite in fiecare saptamana. Nu-I rau, nu? Ba chiar personele care iti incheie contractul dupa ce ca iti aduc acasa banii pe care i-ai solicitat, iti fac vizite saptamanale sa te achiti de datorie. Hmmm, asta da avantaj avand in vedere ca la noi stai la coada sa platesti ceva ore intregi.

Asaaa, acum ca v-am lamurit, vreau sa va cer sfatul daca cumva stiti pentru ca eu nu am gasit pe niciunde (probabil mi-a scapat): cat este limita de imprumut? Parca mi-as lua un “tiu-tiu”si nu stiu ce sa fac… 

sursa foto

Am facut-o si pe asta!

Mno, stiti de articolul cu interviul ? Ei bine, am fost sunata, si mi s-a explicat ce si cum, in fine, am acceptat postul pentru ca era unul destul de bun, iar la noi in oras cu greu reusesti sa prinzi un asa loc, si pe langa asta, sefa mea cu care am contact direct sa zic asa e o draguta, deci pentru ea merita, si colegele sunt la fel de dragute, nu ma pot plange, asadar eu consider ca am facut o alegere buna. 

Ce pot sa va spun... O sa cam lipsesc de pe blog, probabil in week-end o sa am mai mult timp liber pentru ca e programul mai scurt, in timpul saptamanii 8 ore pe zi le dedic serviciului, nu e greu, dar e obositor avand in vedere ca lucrez cu oamenii si ca e multa fataiala, evident spun asta pentru ca sunt la inceput si eu nu sunt invatata cu munca, deci... cu timpul toata lumea spune ca ma obisnuiesc (sper sa fie asa, hi hi).

Nu stiu ce o sa fie de acum incolo, dar cum spuneam o sa incerc sa nu abandonez blogul pentru ca e o parte din mine, hmmm, daca o sa patesc ceva amuzant sau care sa ma intrige, care consider eu ca merita povestit, sa fiti siguri ca o sa fiti la curent, haha. Pana atunci va doresc un week-end fain si sa aveti parte de multe zambete si tot ce mai vreti voi!